- Julia Hasdeu scrie pe prima fila a caietului: "Caiet de prostii apartinand Juliei Hasdeu"
- Bourgeons d'Avril
- Théâtre. Légendes et contes
- Chevalerie
- Manastirea Agapia. Aici au locuit Julia si tatal ei in august, 1888
- Manastirea Agapia
- Strada St. Sulpice din Paris. Acolo au locuit Julia Hasdeu si mama sa
- Imobilul nr. 28, in care au locuit cele doua Iulii la Paris I
- Imobilul nr. 28, in care au locuit cele doua Iulii la Paris II
- Usa de la aparatamentul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Lavoar din imobilul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Scarile din imobilul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Lavoar din imobilul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Scarile din imobilul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Placa comemorativa de pe fatada imobilului in care au locuit cele 2 Iulii la Paris. Pe ea este scris: "Aceasta casa pastreaza amintirea unui mare spirit
- Colegiul Sévigné, liceul parizian a carei eleva a fost Julia Hasdeu
- Soba din apartamentul in care au locuit cele doua Iulii la Paris
- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene
- Julia Hasdeu la cinci ani
- "D-soara Julia Hasdeu pe catafalc" de Sava Hen?ia (dupa natura)
- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene
- Julia Hasdeu in ultima sa zi terestra. Fotografie dupa tabloul semnat de Diogène Maillart (1889)
- Bustul Juliei Hasdeu de Ioan Georgescu (marmura, 1890)
- "Julia Hasdeu in biblioteca" de Diogène Maillart (ulei pe panza, 1889)
- Julia Hasdeu la cinci ani
- Julia Hasdeu pe calut
- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene I
- Julia Hasdeu in perioada studiilor pariziene II
- B.P.Hasdeu intre cele doua Iulii, la Amsterdam, in 1886
- Pagina scrisa de Julia Hasdeu
- Julia Hasdeu scrie pe prima fila a caietului: "Caiet de schite apartinand Juliei Hasdeu
- Scrisoarea lui Gala Galaction (Grigore Pisculescu) catre B.P.Hasdeu 1
- Scrisoarea lui Gala Galaction (Grigore Pisculescu) catre B.P.Hasdeu 2
- Scrisoarea lui Gala Galaction (Grigore Pisculescu) catre B.P.Hasdeu 3
- Prima pagina a evocarii Juliei Hasdeu, scrisa de Gala Galaction
- Melodie compusa de Julia Hasdeu 1
- Melodie compusa de Julia Hasdeu 2
- Prima pagina a caietului Juliei Hasdeu
- Harta desenata de Julia Hasdeu
- Visele Juliei Hasdeu
- Visele Juliei Hasdeu
- Desenele Juliei Hasdeu 1
- Desenele Juliei Hasdeu 2
- Desenele Juliei Hasdeu 3
- Desenele Juliei Hasdeu 4

 

B-dul Carol I nr. 199,
Cod postal 105600
TEL: 0244 335.599
FAX: 0244 335.599
office@muzeulhasdeu.ro

 


Program de lucru:
Luni: inchis.
Marti - Duminica:
9.00 - 17.00
(1 Martie - 31 Octombrie)
8.00 - 16.00
(1 Noiembrie - 28/29 Februarie)
  Opera literara a Juliei Hasdeu

          Dupa disparitia fizica a Juliei, pe culmile disperarii, omul de stiinta a explorat fara incetare caietele fiicei, depozitare ale gandurilor si literaturii sale. A gasit acolo poezii, proza si schite dramatice, o productie literara care i-a dezvaluit lumea ascunsa a Juliei. Discreta si profunda, ea a lasat urmele spiritului sau printre lectii, exercitii sau compuneri. Tatal si-a luat o misiune scumpa si delicata: sa faca sa apara "Operele postume" ale Juliei. Ele au fost publicate in trei volume, cu sprijinul celor doua case de editura: Hachette din Paris si Socec din Bucuresti. Primele doua volume, " Bourgeons d’avril " [" Muguri de aprilie "] si " Chevalerie " [" Medievale "] (1889) reunesc opera poetica. Proza si teatrul se gasesc in al treilea volum, intitulat " Théatre. Légendes et contes " [ " Teatru. Legende si povestiri "].

          B.P. Hasdeu a anuntat un al patrulea volum… El nu a aparut niciodata! Documentele ne-au revelat dorinta sa de a face sa se reediteze in Franta opera literara a Juliei. si acest proiect a ramas fara ecou.

          Savantul a observat ca Julia reprezentase " a patra generatie neintrerupta de oameni de litere " a familiei Hasdeu. Romani de origine si toti poligloti, bunicul savantului, Tadeu, a scris in poloneza, tatal, Alexandru, in rusa, Bogdan in romaneste si fiica in franceza.

          Julia a ales limba lui Hugo, insa motivul alegerii sale va ramane o enigma. Totusi tatal a incercat sa-l explice: " …pentru ca Franta este civilizatia contemporana in acceptiunea cea mai vasta a cuvantului, cetatenii ei sunt peste tot: nu exista nici un strain pentru ea. Inamici insisi, orice ar face si orice ar spune, respira spiritul francez involuntar, pentru a putea sa traiasca, asa cum respira oxigenul ". Julia nu a fost un caz singular. Putem cita alte nume de scriitoare de origine romana si de expresie franceza: Anne de Noailles (nascuta Brancoveanu), Marta Bibescu, Elena Vacarescu.

          Unii nu inceteaza a ignora opera ei spunand: nu se mai scrie o asemenea poezie. in afara de faptul ca nu suntem siguri de aceasta, trebuie pusa problema altfel decat in termeni de moda. Se mai scriu versuri ca Lamartine, piese de teatru ca Musset, romane ca Balzac sau Proust ? si totusi sensibilitatea lor inca se amesteca cu gustul de astazi si urma lor in arta literara ramane inca de nesters. Julia, desigur, nu poate sa se compare cu asemenea uriasi. Moartea a smuls-o in floarea tineretii sale, virgina inca in inima si-n corp, si cu mult inainte ca maturitatea sa-i incoroneze talentul. Fascinata dupa toate evidentele de modelele romantice, nu a avut timpul sa stranga mierea simbolistilor si parnasienilor, si, se intelege, nu a cunoscut suprarealistii, dadaistii, nici alti inovatori ai secolului XX. Raman de la ea cateva dintre trasaturile esentiale ale frumusetii poetice: simtul rimei si al ritmului, o intalnire melodioasa a cuvintelor alese si flacara vie, care nu cerea decat sa se inalte, a inspiratiei sale. Aceasta tanara debutanta a gasit imediat un public luminat si admiratori importanti. Daca ar fi trait ar fi egalat cu certitudine pe o Anne de Noailles.

          Asa cum a fost si in ceea ce a facut, ea ofera inca epocii noastre o frumoasa marturie a unirii mereu fecunde a geniului romanesc si a civilizatiei franceze.

romana english french